Mereu cautam, lucruri banale sau importante, simple sau complicate, ca intr-un final toata viata noastra sa se rezume la asta. Totul arata ca un imens google uman: cautari si accesari continue. Atunci cand spunem ca am gasit ce ne-am dorit, nu dureaza mult pana incepem o noua cautare, a unui alt lucru. Ceva ne face sa nu ne oprim niciodata, dorinta de gasi mereu ceva nou, sau sa redescoperim ceva uitat ne alimenteaza dorinta de viata, dorinta de a trai. Privind de pe margine observam cat de ilari suntem, pentru ca, ironic, viata ne scoate in cale mereu lucrurile/persoanele ce ne fac bine sau ne pot aduce fericirea si totusi rar se intampla sa vedem asta, obsesia pentru cautare orbindu-ne. Cateodata invatam din cautarile celor dinaintea noastra si astfel sansele sa observam ce este cu adevarat important cresc. Cred ca, apogeul cautarilor absurde ale spiritului uman prind un contur sublim in momentele rare in care vede si pretuieste ceea ce ii este dat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu